Poezie în timp de pandemie

De-ar fi s-avem o zi normala
In care toti sa stam pe-afara
Ce-ai face mai intai acum?
Cu cine ai porni la drum?

De-ar fi sa fie azi iar pace
Captiv in casa, numanui nu-i place
Pe cine ai imbratisa intai?
Cu cine ai vrea mai mult de-o ora sa ramai?

De-ar fi sa fie iar o zi normala
Te-ai bucura sa-ti duci copiii iar la scoala?
Te-ai duce catre munca bucuros?
Sau iar te-ai plange fara de folos?

De azi ar fi o zi normala
Sunt sigura ca n-ai lasa s-apara
Nici un moment de plictiseala sau de lene
Ci ai zburda pe-afara cat te-ar tine sangele din vene.

Urmeaza pentru noi renasterea
Dar pentru asta o sa moara ce n-a fost util
Ce cu mandrie nu a-mbratisat cunoasterea
Ce n-a empatizat cu fratele umil

O noua viata se arata pentru noi acum
Nimic nu v-a mai fi ca vechiul drum
Acum e mai curat si mai cu bucurie
Pentru ca traim, pentru orice clipa vie

Ce viata am avut si nu am respectat
Ce pana ieri plangeam, acum tanjim din pat
Prieteni ce-i certam, acum ii vrem aproape
Parintii ii uitam, acum ei sunt pe moarte

Sa ne rugam atat, a mai ramas sa facem
Si sa promitem Lui, ca spatele nu-l mai intoarcem
Sa stam in pocainta si-n constientizare
Ca viata e frumoasa si-n orice clipa ea dispare.

Autor: Luminiţa Constantinescu

Admin

Admin

See author's posts